Cuget, deci exist!
Este foarte periculos să trăieşti. Cine trăieşte, moare. (Stanislaw Jerzy Lec)
Cuget, deci exist!
13 Dec 2017
Va rugam cititi regulamentul inainte de a posta o poezie, pentru a evita discutiile ulterioare cu privire la aplicarea regulamentului. Va multumim, si va dorim inspiratie maxima! Echipa editoriala Poezii.biz


User menu


You don't have an account? No problem. Click on the following link:
Create profile

Forgot password!






Parteneri
Urmareste poezii.biz in reteaua de socializare




Back
Poveste de la etajul VIII
by cer
Email this poem to a friend...Email this poem to a friend... Printer friendly version of this poem...
 
 
 Avusei un vis de-aseară,
Toată noaptea…se făcea…
Om cinstit, din casa mea,
Să mă dea banii afară!

Veneau, fraţilor, buluc,
După mine, teancuri mari,
Euroi, lire, dolari,
N-aveam un’ să mă mai duc,

M-alergau din dormitor,
Prin sufragerie iar,
Cât pe-aci eram să sar
Din balcon să mă omor,

Pân’ am pus mâna pe ei
Şi-n veceu i-am ȋntrebat,
Fără să-i fi numarat,
De-unde-s, ȋn papucii mei?!

C-am muncit decând exist,
Nu am fost ales primar,
N-am ajuns parlamentar,
Ori mai sus, un manelist,

Să ȋmi spună ei pe șleau,
Cu tupeu, neobrăzaţi,
Parcă ar fi fost furaţi,
Să-i arunc dacă nu-i vreau!

Io, ca să le fiu pe plac,
Fi’nd de fel și-ambiţios,
I-aruncai pe toţi, frumos,
Pe fereastră, ȋntr-un sac,

Şi de-atunci n-am mai ȋnchis
Niciun ochi, m-am perpelit,
M-am gândit și răzgândit
Ce-o-nsemna așa un vis?!

Ca s-aud ȋn zori bătăi
Disperate,-n ușa mea…
Finu Gică, o lichea,
Mi-e vecin, șade la doi,

Doar că, nu l-am mai văzut
Pe golan de câţiva ani,
De când i-am dat niște bani,
Evident, cu ȋmprumut,

Deschid ușa,-l văd ȋn hol,
Dup-un vis așa tâmpit,
M-așteptai de la falit
C-ar vrea de ţigări un pol,

“Nașule, să fii iubit!”
Zise el cu glas vioi
“Ţi-am adus banii napoi,
Iartă-mă, sunt cam grăbit!

Ia d-acilea, număraţi,
Două mii, și una-n plus,
Cu dobândă ţi-am adus
Banii-n mână, cash, curaţi”

C-ajunsei să mă ȋnchin…
Visul meu de-azi-noapte-avut,
Să iau bani daţi cu-mprumut,
Şi ce domn e al meu fin!

L-am ȋmbrăţișat, uimit,
Întrebând printre pupici:
“Ţi-ai luat cumva servici,
De ești chiar așa grăbit?”

“De-unde, nașule, bani ioc,
Dar acuma am să-mi iau,
Căci o masă vreau să dau
La toţi fraierii din bloc,

Şi pahare, negreșit,
Să bem, să ne chefuim,
Să ne supra-manelim…
Nu uita…ești invitat!

C-avusei azi-noapte-un vis,
Ce-l avui de zeci de ani,
C-o să-mi pice-un sac de bani
Şi-am s-o duc ca-n paradis,

Iar spre zori, așa, plocon,
Cum se-aruncă-n bloc la noi,
Pe fereastră-orice gunoi…
Mi-a picat sacu-n balcon!

De la unul de pe scară,
Sictirit și disperat…
Cred că banii-au ȋncercat
Să ȋl dea din casă-afară!”

Valeriu Cercel
13 July 2017

Back

Only users with accounts can post comments!

Comments on the poem:

There are no comments for this poem!


Choose language

Română English Francais
Choose a theme


Parteneri culturali:













Top Cultural Sites

Sponsori: Produse Bio | Suc Noni | Flavin 7 | Produse naturale | Produse naturiste | Olimpiq | Olimpiq stemxcell | Produse naturiste tianshi | Tianshi | Ganoderma lucidum | Tiens | Felicitari | Ganoderma | Coenzima Q10 | Ulei de canepa | Alcalinizarea organismului | Argint Coloidal