Cuget, deci exist!
Forma poate fi mai importantă decât substanţa. Un sloi de gheaţă poate avea rol de lentilă şi să aprindă focul. (George Iles)
Cuget, deci exist!
23 Jan 2018
Va rugam cititi regulamentul inainte de a posta o poezie, pentru a evita discutiile ulterioare cu privire la aplicarea regulamentului. Va multumim, si va dorim inspiratie maxima! Echipa editoriala Poezii.biz


Meniu utilizator


Nu aveţi cont? Nici o problemă. Daţi click pe link-ul următor:
Creează profil

Am uitat parola!






Parteneri
Urmareste poezii.biz in reteaua de socializare




Înapoi
Am revenit din nou la mine-n sat
de Mihail Buricea
Trimite unui prieten prin e-mail această poezie...Trimite unui prieten prin e-mail această poezie... Versiune pentru imprimat a acestei poezii...
 
 
 Am revenit din nou la mine-n sat



Am revenit, din nou, la mine-n sat
In casa stramoseasca de sub munte
Si m-a cuprins un greu si lung oftat
Ca n-am gasit parintii mei prin curte

Eu stiu ca ei s-au dus departe-n stele
Dupa stramosii mei de mai-nainte
Ca sa revina-n lacrimile mele
La fiecare-aducere aminte

In podul casei m-am urcat cu teama
Si am vazut hambarele din care
Din zori si pana-n seara biata mama
Cara mereu la pasari demancare

Pareau acum de vreme-ntepenite
Sub capriorii falnici de stejar
Si parca asteptau sa fie folosite
Sa pregateasca mama turta pentru jar

Din loc in loc tot panze de paianjan
Au fost tesute pe nestigherite
In timp ce vremea se scurgea din an in an
In galaxia clipelor pierdute

Iar intr-un colt din podul casei noastre
Stinghere piese dintr-un vechi razboi
Asteapta parca clipele albastre
Sa tese mama haine pentru noi

Vartelnita de mult incremenita
Asteapta mana mamei cu rabdare
S-o puna in miscarea mult ravnita
Si ata s-o-nfasoare pe mosoare

Un piapten ruginit sub caprior
Ce scarmana la canepa sau lana
E condamnat sa n-aiba viitor
Sa nu-l mai tina nimenea in mana

O melita din lemn de carii roasa
Copilaria mi-o aduce aminte
Cand canepa era marinimoasa
Si ne dadea la toti imbracaminte

Cateva oale de pamant ciublite
Ma duc cu gandul inapoi in vreme
Cand pentru praznic erau pregatite
Pe vatra noastra la un foc de lemne

O maneca din iea mamei mele
Cusuta cu arnici si fluturasi
Sta agatata intr-un cui sub stele
In asteptarea mea de la oras

Un singur lucru pot sa-l fac si eu
Ca sa-mi gasesc cadenta cuvenita
S-alerg ca sa-l gasesc pe Dumnezeu
Sa-mi mangaie suflarea rascolita

Mihail Buricea, Pietrari, aprilie 2003
20 August 2004

Înapoi

Numai utilizatorii cu cont pot adăuga comentarii!

Comentariile poeziei:
AutorNascutSuflet
Data20 August 2004 - 15:37
ComentariulBravo Buricea .Misto

AutorMilla
Data15 January 2007 - 11:49
ComentariulMilla
Celor ca mine care am trait realitatea celor spuse, aceasta poezie ne rascoleste amintirii dureroase si dragi in acelasi timp.Imi este tare dor de satul meu, de parinti , frati.........pana si de o pietricica de pe drum/
Felicitari



Alege o limbă

Română English Francais
Alegeţi o temă


Parteneri culturali:













Top Cultural Sites

Sponsori: Produse Bio | Suc Noni | Flavin 7 | Produse naturale | Produse naturiste | Olimpiq | Olimpiq stemxcell | Produse naturiste tianshi | Tianshi | Ganoderma lucidum | Tiens | Felicitari | Ganoderma | Coenzima Q10 | Ulei de canepa | Alcalinizarea organismului | Argint Coloidal