Cuget, deci exist!
Gândim în eternitate, dar înaintăm încet, odată cu timpul. (Oscar Wilde)
Cuget, deci exist!
23 Jan 2018
Va rugam cititi regulamentul inainte de a posta o poezie, pentru a evita discutiile ulterioare cu privire la aplicarea regulamentului. Va multumim, si va dorim inspiratie maxima! Echipa editoriala Poezii.biz


Meniu utilizator


Nu aveţi cont? Nici o problemă. Daţi click pe link-ul următor:
Creează profil

Am uitat parola!






Parteneri
Urmareste poezii.biz in reteaua de socializare




Înapoi
în urma căruţei
de amfora
Trimite unui prieten prin e-mail această poezie...Trimite unui prieten prin e-mail această poezie... Versiune pentru imprimat a acestei poezii...
 
 
 dintr-o altă aducere-aminte,
toamna-
în urma căruţei,
vine.

răbdând rana durerii de frunze,
faţa şi-o spală
în ape de peţitoare plângeri.

mirări-
strălucind în aurul gutuilor,
inundă zărea

luceferi însetoşaţi
se-apleacă asupra ghizdului:
petale de crin alb, scânteietor culeg din fântână.

zvon de dulci arome de gemuri prin bătătură...

gândul scrijeleşte cristalul:
presimţiri înzăpezite bat la uşă.
28 October 2008

Înapoi

Numai utilizatorii cu cont pot adăuga comentarii!

Comentariile poeziei:
AutorMegrig S.
Data30 October 2008 - 13:47
Comentariulamurg,
interesanta viziune cu o toamna mergand in urma carutei si imprastiind arome de gemuri prin batatura.Toamnele vin si pleaca ramanand cu presimtiri inzapezite ce bat la usa.
Cu bine, Megrig Smaranda

Autorprofesorul
Data01 November 2008 - 08:38
Comentariul"gândul scrijeleşte cristalul: / presimţiri înzăpezite bat la uşă."
Cine îşi mai aduce aminte de căruţe care se întorc de la câmp în serile de vară sau de toamnă, de la culesul porumbului? Cine mai ştie de ghizdurile fântânilor de ţară şi de cumpăna de la fântână? Cine mai ştie că miresele treceau în duminica nunţii pe la fântână cu vadra şi arunca flori (crinii purităţii) în fântână? Cei de astăzi au auzit, poate, de ele doar din amintirile noastre şi din ceea ce scriu unii ca noi?
Ceea ce presimţim, sigur va veni. Iarna se apropie, dar nu de iarnă ne este teamă, ci de gerul şi de viscolul ei. Pentru că viscoleşte sufletele noastre şi îngheaţă până şi iubirea. Încă mai este toamnă. E bine să culegem, până nu cad, roadele atât de bogate ale ei, înmugurite în primăvară şi coapte peste vară de căldura soarelui. Şi chiar dacă nu mai putem culege chiar tot, hai să punem ceva la păstrat pentru iarnă - conserve. Cu drag şi dor, prin lume călător, profesorul

AutorMihai LEONTE
Data08 November 2008 - 00:21
ComentariulONOMASTICĂ

Ziua onomastică,
Sintagmă plastică,
Ocazie fantastica!

Să ofer în dar,
De vin un pahar,
Roze de Cotnar!

Sigur că zâmbesc,
Sunt mirat! Trăiesc,
De asta vă iubesc!

Toţi îmi spun bătrân,
De acord, mă-nclin,
În faţa Ta Destin!
***
La mulţi ani pentru toţi Arhanghelii…

Autoramfora
Data29 December 2008 - 19:14
ComentariulMegrig Smaranda:
cum arata urmele toamnelor in suflet? Ecoul caror cuvinte de despartire sunt?
multumesc pentru vizita, semn.

profesorul:
"Ceea ce presimţim, sigur va veni". Frumoasa si dulce amagire.
Comentand poezia, parca deschizi noi porti luminoase de suflet.
multumesc

Mihai Leonte:

ne ofera un dar si o urare.
multumesc



Alege o limbă

Română English Francais
Alegeţi o temă


Parteneri culturali:













Top Cultural Sites

Sponsori: Produse Bio | Suc Noni | Flavin 7 | Produse naturale | Produse naturiste | Olimpiq | Olimpiq stemxcell | Produse naturiste tianshi | Tianshi | Ganoderma lucidum | Tiens | Felicitari | Ganoderma | Coenzima Q10 | Ulei de canepa | Alcalinizarea organismului | Argint Coloidal