Cuget, deci exist!
Cunoaşte-te pe tine însuţi. (Socrate)
Cuget, deci exist!
29 Jun 2017
Va rugam cititi regulamentul inainte de a posta o poezie, pentru a evita discutiile ulterioare cu privire la aplicarea regulamentului. Va multumim, si va dorim inspiratie maxima! Echipa editoriala Poezii.biz


Meniu utilizator


Nu aveţi cont? Nici o problemă. Daţi click pe link-ul următor:
Creează profil

Am uitat parola!






Parteneri
Urmareste poezii.biz in reteaua de socializare




Înapoi
Balada (continuare)
de cvasiliu
Trimite unui prieten prin e-mail această poezie...Trimite unui prieten prin e-mail această poezie... Versiune pentru imprimat a acestei poezii...
 
 
 I

Noaptea rece se prăvale -
Vin tăios de primăvară -
Sus pe vârfuri în pocale
Din ageag şi piatr-amară.

Aripa potcoavei taie
Întunericul şi-n rană
Lacrimă din colţ de Rai e
Fata domnului – icoană.

Duh al spaimelor aşează
În iatacul ei, o salbă
De închipuiri şi-o rază
Vânătă pe fruntea albă.

Din huceag de morţi, departe,
Corb cu pene de cenuşă
Şi de cobe lasă carte
Uzurpând cu ciocu-n uşă:

Arde şi vine,
Vine spre tine
Din depărtare
Tunet de fiare.
Cra-pă mormântul,
bubuie vântul,
Neguri se-adună
zori de furtună.
Din depărtare
Vine călare,
Peste olane,
Zvon de ciolane.
Nu se îndură
Mai dă o tură,
Intră-n cetate
Duhnet de moarte.
Arde şi vine,
Vine spre tine
Din depărtare
Tunet de fiare.

Umbra prevestirii creşte
Din urzeală, sub aripă
Şi din crugul nopţii-n cleşte
Inima stâlcită, ţipă.

Icnete mocnesc în buză,
Pletele se-ncurcă, merii
Freamătă mărunt sub bluză
În muţenia chemării.

Tot palatul se răscoală
Şi la căpătâi, mămucă
Iscodeşte dacă-i boală
Vrajbă neagră sau nălucă.

Îi dezleagă semn de moarte,
Jugul braţelor de nană
Şi se trece mai departe
Noaptea rece şi bălană.

……………………………………………

Vis de borangic se curmă;
Creşte geana blând; sihastru’,
Oile de stele-n turmă
Le adună din albastru.

Stei de cremene se împle
Tot castelul prin unghere,
De la poale pân’ la tâmple
De lumină ca o miere.

Din cuibar de levănţică
Şi de primăvară mladă
De domnie se ridică
Ca narcisa prin zăpadă.

Caută cusur în undă
Şi pe dungă şi întreagă
Iar cosiţa dalbă-n fundă
O sugrumă şi se roagă.

Aşchii vii de lacrimi suie
Închinate-n desfrunzire,
Pe obrazul cărăruie
Către aşteptatul mire.

Parcă-aleargă sub picioare
Tot pământul şi plesneşte,
Parcă-nvie, parcă moare,
Parcă scade şi-apoi creşte;

Parcă zarea-i limpezită;
Parcă se destramă norii
Strecuraţi mărunt prin sită
Şi se coc pe prispă zorii;

Parcă printr-o vrajă cheagul
Fericirii prinde-n casă:
Astăzi o va cere dragul
Ei cucon spre-ai fi mireasă.

Dupa rouă-a pus veşmântul
Curcubeul în fereastră
Şi-şi sloboade-n ceruri cântul
Vesel pasărea măiastră.

Şi cu ea şi mândra spune
Într-un ghiers de doină lină
Temeri şuie şi nebune,
Risipindu-le-n grădină:

Dragostea-i o nucă,
Cine o apucă,
Fără de măsea
Plânge după ea.
………………

Doar pe turle încă-atârnă
Corb smolit ce-aduce carte
De pe alt tărâm de scârnă
De pârjol, de fier şi moarte.

II

Veacu-i tânăr. Dau târcoale
Hulpavi mii, cu fruntea-ngustă,
Ochii – sâmburi de migdale,
Gura – falcă de lăcustă.

La hotare focul tace,
Tulnicele zac pe-o rână,
Iar plăieşii vis de pace
Sorb cu puşcile în mână.

E Prieru-n toi dar parcă
'Tinde vraja promoroacă
Peste ţară şi tătarcă
Hoardă în hangere-o joacă.

Vin cu jariştea-n potcoavă,
Vin scundaci fătaţi în pustă,
Vin cu sufletul otravă
Şi din crupa ţării gustă.

Cad sub limbă de hangere
Prinşii; codrul îl usucă
Sub topoare şi-n tăcere
Culcă totul sub măciucă.

Peste hotare,
Urlet prin ceaţă
Taie cărare
Hoardei tătare,
În dimineaţă;

Lutul tresare
Vuiet şi groază
Umblet de fiare
Piei în spinare,
Pe la amiază;

Nu-i stau în cale
Oase străbune
Furci şi topoare
Hoardei tătare,
Soarele-apune.

........................

Muiat e castelul în rouă,
Doi tineri prin coamă îi trec;
În aurul zilei petrec
Şi-apoi îl împart pe din-două.

“Iubite fă-mi leagăn din braţă,
Căci mersu' abia-l înţeleg
Şi doru-mi de tine întreg
Se-noadă de-acuma pe viaţă.

Cer boarea suflării – licoare,
Ce vlaga mi-o dă şi mi-o ia;
În faţa vlădicii-o voi bea
Ca blestem pe veci şi-alinare,

Dar jură-mi sub lacăt de moarte
La troiţa zilei – rugar-
Sărutul va arde-n Florar,
Pecete-a-mpletirii de soarte.”

“Iubito, ce vis pune floare
Uscată la tine-n cerdac?
Ţi-s ochii un tulbure lac
De tot ce va trece-n uitare”

“Iubite, mi-e noaptea povaţă
Că neguri se cască sub noi;
Departe e tina; strigoi
Venind către mine mă-ngheaţă”

El juruie-n grabă şi râde
Momit de atâta noroc,
Nu bagă de seamă că-n loc
Şi zările-au buzele hâde

Şi cerul e gârbov; prohodul,
Rotindu-se paseri duium,
Îl strigă aproape de-acum
Şi mut e-n pădure norodul.

Tânăr înşăuat de vise,
Ţi-s urechile închise,
Ochii sub o taină rea
Doară mândra pot vedea,
Iară nările de foc,
Sânge nu miros deloc?
N-auzi şopot de izvoare;
N-auzi hoardele tătare,
Cum se-agaţă de hotare?
N-auzi foşnetul din codru,
Cum şopteşte că nu-i modru,
Fulger tânăr, de scăpare?
N-auzi muntele cum sună,
A bejenie spre lună
Şi cum alba turturică
Uguie de zor a frică?
Nu vezi norii cum se-adună,
Nu simţi olmul de furtună?…

...........................

Se umflă în faţă castelul
Şi scrumu-i în spate morman
Căci rugile toate-s în van,
Când pofta stârneşte măcelul.

Un murmur de piei şi de zale,
La semnul de molimă grea
Coboară zorit în vâlcea
Şi smulge tăriile-n cale.

Copitele scrâşnete-n goană
Din pulpele stâncilor scot
Şi tremură lumea cu tot
Sub crâncena lor darabană.

Pecingine neagră se prinde
Pe-obrazul castelului – mii
De negi îmblăniţi pe frânghii –
Iar el de-obidă se-aprinde.

Se-ncruntă şi ceru’a furtună:
Desiş de cordare din Iad
Pe umerii culilor cad
Şi puşcile slobode tună.

Se-nchină porţile sparte,
Sub cornul încins de berbec
Şi-n urma lui vămile trec
Tătarii cu poftă de moarte,

Iar vântul cu şerpii de ciumă
Târăşte pârjolul în cer
Şi rugile celor ce pier
Şi blestemul aprig de mumă.

.................

Pe urma de aer, în spate,
Se-ntoarce bolind, din surghiun,
Prin ţarina umbrelor un
Corb rău ca păcatul de moarte.
10 February 2008

Înapoi

Numai utilizatorii cu cont pot adăuga comentarii!

Comentariile poeziei:

Nu există nici un comentariu la această poezie!


Alege o limbă

Română English Francais
Alegeţi o temă


Parteneri culturali:












LA MULŢI ANI!

Născuţi pe o dată de
29 Jun

nikol
Tămâie
SimpleMe
Poppy
TheLastDon
shalimar
Storz
francezu

La mulŢi ani!

Top Cultural Sites

Sponsori: Produse Bio | Suc Noni | Flavin 7 | Produse naturale | Produse naturiste | Olimpiq | Olimpiq stemxcell | Produse naturiste tianshi | Tianshi | Ganoderma lucidum | Tiens | Felicitari | Ganoderma | Coenzima Q10 | Ulei de canepa | Alcalinizarea organismului | Argint Coloidal