Cuget, deci exist!
Iubirile neîmpărtăşite nu sunt iubiri, ci doar încăpăţânări. (Anonim)
Cuget, deci exist!
23 Jan 2018
Va rugam cititi regulamentul inainte de a posta o poezie, pentru a evita discutiile ulterioare cu privire la aplicarea regulamentului. Va multumim, si va dorim inspiratie maxima! Echipa editoriala Poezii.biz


Meniu utilizator


Nu aveţi cont? Nici o problemă. Daţi click pe link-ul următor:
Creează profil

Am uitat parola!






Parteneri
Urmareste poezii.biz in reteaua de socializare




Înapoi
Canta pasarea maiastra...
de Mihail Buricea
Trimite unui prieten prin e-mail această poezie...Trimite unui prieten prin e-mail această poezie... Versiune pentru imprimat a acestei poezii...
 
 
 Canta pasarea maiastra
Canta in gradina noastra
Marea noastra de iubire
Intr-a lumii nemurire

Canta pasari colorate
Cu sperante-ncununate
Canta gandul meu hoinar
Spre al lumilor hotar

Canta cucul la izvor
Oful meu purtat de nor
Norocirea pe pamant
Sub al cerului cuvant

Canta pupaza din deal
Ratacirea-n ireal
Drumul lung al omului
Pe cararea dorului

Canta pasarea maiastra
Canta razvratirea noastra
Canta-n miezul unui vers
Exploziv in Univers

Mihail Buricea
28 May 2006

Înapoi

Numai utilizatorii cu cont pot adăuga comentarii!

Comentariile poeziei:
AutorViscol
Data31 May 2006 - 19:46
ComentariulFrumos ştii a doini, Mihail Buricea! Nici un popor din lume nu are "doină" deoarece se ştie că "doina-i frate cu românul" nu cu alt popor. Şi se mai zice aşa: doina e un cântec popular... adică cine l-a compus? Poporul ca şi concept nu se poate, ci un om şi apoi a fost transmis din om în om în timp... Şi acum te întreb eu pe tine: - nu cumva într-un alt timp, într-o altă viaţă (aceasta din urmă ca un fel de a spune, căci nu cred într-o viaţă anterioară), acel om care a compus una sau alta din doinele noastre minunate nu s-o fi numind Mihail Buricea? Nu contează răspunsul, contează frumosul poem ce-l am în faţă care pare vechi de când lumea deşi e nou născut ca un prunc de trei zile. Nu mă prea pricep eu la comentarii corecte din punct de vedere tehnic ca să zic aşa, dar pare şi o alegorie cumva, ţi-ai luat drept tovarăşi de dor, de suferinţă, de bucurie şi de speranţă toate păsările cerului şi ai pus pe seama lor versul tău cel minunat. Şi cine dacă nu tu un român îţi puteai alege asemenea prieteni cum a mai făcut-o şi alt "român" cândva:
... şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta,
râul, ramul mi-e prieten numai mie...".
Este o alăturare de care nu poţi să nu fii mândru. Ce citesc aici este ceva duios, suav şi în acelaşi timp cu conotaţii serioase atât particulare cât şi sociale. Ultima strofă mi se pare cea care are cea mai mare încărcătură de simboluri. Opreşte-mă că se pare că bat prea mult câmpii, cum zice românul. Cu drag, Maria

AutorMihail Buricea
Data01 June 2006 - 19:42
ComentariulFrumos stii a comenta, Maria draga! Nu exista popor in lumea aceasta, care sa aiba genul de "doina". Unii "nemerici", zisi si poeti, considera ca nostalgiile despre plaiurile noastre mioritice sunt desute, depasite, dupa cum il considera "apus" pe marele nostru poet, Eminescu.
Ma ingrozesc, draga Maria, ce elucubratii scriu, ca poezii, unii de pe agonia (vezi "poemul unei "doamne" "Cum se masturbeaza un poet" si multe alte magarii... Nu-mi vine sa cred in ce mocirla se afla proza si poezia unor scriitori "consacrati".
Cuvintele, din comemtariile tale, vin din sufletul si inima ta, delicate.
Multumesc, Maria draga!

AutorViscol
Data01 June 2006 - 21:10
ComentariulExistă un cuvânt în răspunsul tău la comentariul modest ce l-am făcut la poezia ta (şi nu mă mai flata că ... nu mă pot pune eu cu un... distins conferenţiar..., păi nu?)care efectiv mi-a stârnit impulsul de a ... URLA! Aşa cu litere mari. Îţi dai seama cred că acesta este... EMINESCU. Ce se întâmplă în legătură cu opera acestui geniu e strigător la cer aşa din toţi... rărunchii... spus popular. Doamne, Mihail oare noi, poporul român nu ne merităm singurul geniu ce-l avem în acest domeniu? Aş vorbi despre acest subiect şi de marea durere ce-mi provoacă un an întreg dacă aş şti că are efect asupra creierelor spălate. Spălate ar trebui ele nişte creiere, de pildă al oamenilor care văd artă în a povesti ce nu se povesteşte. Şi se mai zicea de Marchiz de Sade că e vulgar... dar el cel puţin s-a mărginit la a descrie aproape ca un fapt ştiinţific sau tehnic, (habar n-am cum să mă exprim acum) actul intim dar cel puţin a lăsat poeţii în pace.Şi se mai numesc poeziile lui Boudlaire... Florile răului. Ce să mai vorbim... n-aş mai zice decât. - Unde eştu tu, Ţepeş Doamne?". Cu drag, Maria

AutorMihail Buricea
Data02 June 2006 - 09:34
ComentariulDraga Maria, ai perfecta dreptate. Din "creatiile" acestor minti spalate, cum spui tu, nici amintirea nu va ramane peste timp. In acest fel, Dumnezeu, ne va scapa de ei!
Cu dragoste, Mihai!



Alege o limbă

Română English Francais
Alegeţi o temă


Parteneri culturali:













Top Cultural Sites

Sponsori: Produse Bio | Suc Noni | Flavin 7 | Produse naturale | Produse naturiste | Olimpiq | Olimpiq stemxcell | Produse naturiste tianshi | Tianshi | Ganoderma lucidum | Tiens | Felicitari | Ganoderma | Coenzima Q10 | Ulei de canepa | Alcalinizarea organismului | Argint Coloidal