Cuget, deci exist!
Dacă îţi strânge mâna o persoană iubită, ce importanţă are dacă strânge tare şi te doare? (Simone Weil)
Cuget, deci exist!
12 Dec 2017
Va rugam cititi regulamentul inainte de a posta o poezie, pentru a evita discutiile ulterioare cu privire la aplicarea regulamentului. Va multumim, si va dorim inspiratie maxima! Echipa editoriala Poezii.biz


Meniu utilizator


Nu aveţi cont? Nici o problemă. Daţi click pe link-ul următor:
Creează profil

Am uitat parola!






Parteneri
Urmareste poezii.biz in reteaua de socializare




Înapoi
Altă planetă. Între primul țipăt și ultima tăcere
de rockyeru
Trimite unui prieten prin e-mail această poezie...Trimite unui prieten prin e-mail această poezie... Versiune pentru imprimat a acestei poezii...
 
 
 Dacă după viață
nefiindul are rolul unei alte vieți
însă în alte coordonate
cu timpul măsurând
tensiunea fericirii
atunci să abandonăm suferința
într-o hiperbolă a nimicului
să ne decojim de efectele ei
să eliminăm elementul
ce-o definește
din matricea proprie existențială
și apoi să ne teleportăm
pe o planetă
în care fericirea
este o stare de fapt continuă
poeții sunt magiștri
împărțind versuri ca pe o pâine caldă
și în care
în loc de cuvinte
ne exprimăm în principii și axiome filozofice
iar cărțile
sunt imprimate direct în memorie
ce și-a pulverizat uitarea
într-o lume paralelă
în care s-au adunat rebuturile și erorile

În locul meu pe planeta noastră
mi-am lăsat entitățile urii, invidiei și dezarmoniei.

***

Între primul țipăt
și ultima tăcere
stă fiindul
străbătut de lumini celeste
și umbre neînțelese
și fiecare rană
sapă găuri
slăbindu-i rezistența
să repartajăm fiindul
în cuburi
în care să fie înscris omul
și în sfere
în care să pulseze divinul

O turbulență
tulbură somnul
prin care se mișcă viața
încrustată în nuanțele simulacrelor
și fiecare pas al ei
are o altă poveste
fiecare nervură
posedă o altă sensibilitate

Haosul ne mângâie
pe pleoape
pentru a ne închide ochii
realitatea ne zgârâie
pe pleoape
pentru a avea ochii tot timpul deschiși.
14 August 2014

Înapoi

Numai utilizatorii cu cont pot adăuga comentarii!

Comentariile poeziei:
AutorAether
Data15 August 2014 - 18:33
Comentariul"O turbulenţă // tulbură somnul // prin care se mişcă viaţa" - versuri geniale ce îţi induc fiori metafizici. Viaţa omului pendulează între haosul dulce, ce ne ţine adormiţi şi realitatea ce ne ţine în stare de alertă sau, cum ar zice Freud, principiul plăcerii versus principiul realităţii.
Căutarea unei alte planete, unde "timpul măsoară tensiunea fericirii" rămâne probabil iluzorie. Poate doar prin răni şi suferinţă, omul poate accesa divinul...iar fuga în lumea nefiindului e imposibilă fără a trece prin Purgatoriu. Cubul trebuie modelat bine pentru a se transforma în sferă.

Autorsamoila
Data16 August 2014 - 11:06
ComentariulSamoila
Dacǎ ai avut neşansa sǎ te naşti,
ai devenit ,,fiindul”. Trebuie sǎ tragem,
fiecare pe culoarul lui, pânǎ ajungem în
real.
Aşa ne-a fost scris!
Îmi place modul tǎu de abordare.

Autorrockyeru
Data18 August 2014 - 07:47
ComentariulAETHER
Superb ai modelat cuvintele în forma unui comentariu, ca o planetă populată numai de filozofi, care orbitează în jurul sinelui sideral, căci am măsurat tensiunea vieții desfăcută în corole de reflexivitate.
Cu prietenească iubire, Răzvan.

Autorrockyeru
Data18 August 2014 - 07:50
ComentariulSAMOILĂ
Uneori irealul ne atrage prin simulacrele relaxării, detensionării și ruperii de realul împovărător, ca un abandon asumat față de lesturile ființiale.
Cu iubire prietenească, Răzvan.

AutorAether
Data18 August 2014 - 14:52
ComentariulRăspunsul tău concentrat a înfăţişat o imagine mai superbă decât mult prea lungul meu comentariu şi a deschis perspective nălucitoare, care îţi rămân întipărite în minte mult timp după.
Cu dragoste prietenească,
Bianca

Autorrockyeru
Data19 August 2014 - 07:42
ComentariulAETHER
Suntem făcuți din țipetele sub clopotul de sticlă al vieții, care nu se aud decât de sine, și din tăcerile asurzitoare pe care le percepem cu acuitate, iar între țipete și tăceri se așează cuvintele, pe care tu le manevrezi cu atâta ușurință.
Cu prietenească iubire, Răzvan.

AutorAether
Data19 August 2014 - 14:44
Comentariul"Clopotul de sticlă al vieţii" - arareori sau poate niciodată nu am mai întâlnit o descriere atât de tulburătoare, dar impresionantă a vieţii. Avem nevoie de cuvinte ca de aer...
Cu dragoste prietenească,
Bianca

Autorrockyeru
Data21 August 2014 - 07:38
ComentariulAETHER
Respiri cuvinte profunde cu ușurința cu care respiri aer, clopotul de cristal al vieții tale scoate sunete eufonice care reverberează sublim în camerele sinelui.
Cu prietenească iubire, Răzvan.

AutorRoio
Data22 August 2014 - 20:56
ComentariulFiind, dar nefiind
un fir subțire prind
și trag de el din greu,
strigând la Dumnezeu...

Cu prietenie, Roio

Autorrockyeru
Data25 August 2014 - 08:07
ComentariulROIO
Fiind în neființă,
îmi leg cu lumină a mea ființă,
ce mă purifică mereu,
azvârle din suflet lestul greu.



Alege o limbă

Română English Francais
Alegeţi o temă


Parteneri culturali:












LA MULŢI ANI!

Născuţi pe o dată de
12 Dec

poesie
Adonys
Winnetou
fleur_de_lis
capsh'
josephus

La mulŢi ani!

Top Cultural Sites

Sponsori: Produse Bio | Suc Noni | Flavin 7 | Produse naturale | Produse naturiste | Olimpiq | Olimpiq stemxcell | Produse naturiste tianshi | Tianshi | Ganoderma lucidum | Tiens | Felicitari | Ganoderma | Coenzima Q10 | Ulei de canepa | Alcalinizarea organismului | Argint Coloidal