Cuget, deci exist!
Dacă vrei să dobândeşti puterea de a suporta viaţa, fii gata să accepţi moartea. (Sigmund Freud)
Cuget, deci exist!
18 Nov 2017
Va rugam cititi regulamentul inainte de a posta o poezie, pentru a evita discutiile ulterioare cu privire la aplicarea regulamentului. Va multumim, si va dorim inspiratie maxima! Echipa editoriala Poezii.biz


Meniu utilizator


Nu aveţi cont? Nici o problemă. Daţi click pe link-ul următor:
Creează profil

Am uitat parola!






Parteneri
Urmareste poezii.biz in reteaua de socializare




Înapoi
Figuri geometrice şi arii.Eflorescenţele lui „dacă”
de rockyeru
Trimite unui prieten prin e-mail această poezie...Trimite unui prieten prin e-mail această poezie... Versiune pentru imprimat a acestei poezii...
 
 
 Figurile geometrice ale tumultului
le împart la infinit
până devin puncte
proiectate în realitate
din care cresc
udate de raţiune
lucrurile şi fenomenele

Un sculptor sculptează
din marmura tăcerii fecunde
o singurătate
ce-şi haşurează arealul
peste o lume impregnată cu anost şi imund

Încă un adevăr devenit postulat
ne aruncă într-o genune şi mai mare
încă o minciună devenită publică
răzbate prin porii fiinţei
până în străfunduri
acolo unde imanenţa cu esenţa perenă, indestructibilă
se luptă cu infernul ce flagelează sinele
cu fulgere şi trăsnete

Aria fiecărei figuri geometrice
corespunde cu un ideal închis
aria fiecărui eu cu personalitatea
aria imanenţei cu infinitul limitat la corp
aria unei poezii cu veşnicia.

Dacă sublimăm viciile
în virtuţi echilaterale
ce devin la rândul lor
un fluid
în care se scufundă fiinţa
ce rămâne
se materializează în umbră
legată de corp cu funii invizibile

Dacă iubirea
cuprinde îndrăgostiţii ca o haină
impermeabilă la ploile acide ale decepţiilor
atunci sărbătoarea sentimentelor
descătuşează spiritul
deschis ca un curcubeu
între nord şi sud

Dacă răsăritul
posedă substanţa începutului
înscris într-un ochi omniscient
atunci viaţa irizează
în ferestrele sinelui

Dacă apusul este impregnat
cu substanţa sfârşitului
şi prin el se prefigurează
umbra nefiindului
atunci visul ce nimbează apusul
este insignifiant, erodat şi nociv.
07 January 2014

Înapoi

Numai utilizatorii cu cont pot adăuga comentarii!

Comentariile poeziei:
AutorFurăcil
Data07 January 2014 - 14:34
ComentariulNiciodată nu acceptăm că soarele-i albastru,că luna e colorată de visele absurde ale îndrăgostiţilor.Iar cerul e un gol imens unde se pierd toate măştile stelelor nepensionate.
Mai degrabă aprobăm că pământul e roşu de la invidia care îl stăpâneşte constant.
Uneori e chiar ud. De la mările care dau în clocot de furie.Înghit prea multă risipă de moarte!
Ai crede că oamenii, adică eu, tu, şi altul care încă mai respiră pe undeva,
suntem verzi.De la răceala care ne sapă minţile plantând îndoieli fără temei, prind apoi rădăcini între asfaltul timpului pierdut la loto, când încă mai era clipă.

Autorrockyeru
Data08 January 2014 - 08:34
ComentariulDOMNIŢA DE B.U
Da, culorile dau imagine lumii şi lucrurilor, căci o realitate pictată doar în alb şi negru ar fi una deformată, insipidă, ternă.
Cu prietenească iubire, Răzvan.



Alege o limbă

Română English Francais
Alegeţi o temă


Parteneri culturali:













Top Cultural Sites

Sponsori: Produse Bio | Suc Noni | Flavin 7 | Produse naturale | Produse naturiste | Olimpiq | Olimpiq stemxcell | Produse naturiste tianshi | Tianshi | Ganoderma lucidum | Tiens | Felicitari | Ganoderma | Coenzima Q10 | Ulei de canepa | Alcalinizarea organismului | Argint Coloidal