Cuget, deci exist!
Pendula arată clipa, dar cine arată veşnicia? (Walt Whitman)
Cuget, deci exist!
22 Jan 2018
Va rugam cititi regulamentul inainte de a posta o poezie, pentru a evita discutiile ulterioare cu privire la aplicarea regulamentului. Va multumim, si va dorim inspiratie maxima! Echipa editoriala Poezii.biz


Meniu utilizator


Nu aveţi cont? Nici o problemă. Daţi click pe link-ul următor:
Creează profil

Am uitat parola!






Parteneri
Urmareste poezii.biz in reteaua de socializare




Înapoi
A trecut atâta vreme
de Mihail Buricea
Trimite unui prieten prin e-mail această poezie...Trimite unui prieten prin e-mail această poezie... Versiune pentru imprimat a acestei poezii...
 
 
 Pentru a 40-a aniversare a absolvirii
Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii
a Institutului Politehnic Bucureşti

A trecut atâta vreme
Peste sufletele noastre
Învăţând la teoreme
Sub curburile albastre

Am umblat dupa himere
După stele trecătoare
Uneori fără repere
Am rămas sub astrul soare

Am atins piscuri de munte
Pe a lumii sfântă roată
Ne-am trezit eroi de frunte
Într-un joc făcut de soartă

Am crezut în nemurire
C-am atins Nirvana vieţii
Când eram în fericire
Pe tărâmul tinereţii

Dar s-au dus pe nesimţite
Patruzeci de ani de clipe
Lăsând urme-ncărunţite
Pe-ale noastre vechi aripe

Iar acum că s-a scurs vremea
Mi-amintesc cum se cuvine
Întâmplări ce par aievea
Celor ce vor veni mâine

Geometria descriptivă
Un boier ne-a insuflat-o
Tănăsescu deopotrivă
Cu talent el ne-a predate-o

La-nceput nu pricepeam
Cum de la figuri anume
Prin proiecţii ca prin geam
Obţinea un corp pe bune

Când spunea că ia o dreaptă
Şi trasa două în fapt
Am crezut că sunt pe-o treaptă
Pe care nu mai sunt apt

Mi-l imaginez pe Sacter
Proful de la geometrie
Un om bun, de caracater
Care ne-nvaţa metrie

Pricepeam destul de bine
Teoreme , eucuaţii
Dar nu ştiu ce-a fost cu mine
De m-am dus la consultaţii

Cei din anii mari mi-au spus
Ca să merg la consultaţii
Să fiu un student supus
Să-ntreb profu de relaţii

Când mă vede mă întreabă
-Ce ţi-a dat aşa fiori
Din prelegerea întreagă
Expusă despre vectori?

Ca să-ntreb ceva şi eu
Să mă creadă conşti’ncios
Cu elan şi cu tupeu
l-am adresat cuvincios

-Tot ce-aţi spus am priceput
În afară de versor.
Rămânând de-a dreptul mut
Mi-a zis în stil agresor

-Cum de ţi-a fost o povară
Versorul cum se cuvine?
La examenul din vară
Băiete nu te văd bine

Având incidentu-n gând
Speriat de complicaţii
N-am mai întrebat nicicând
Vreun prof pe la consultaţii

La examenul din vară
Am răspuns fără greşeală
Într-o manieră clară
Făr’ de-avea vreo bâlbâială

Două dintre subiecte
Poroful mi le ascultase
pe tabla de pe perete
însă nu mi le notase

Pe tabla cu trei picioare
Pe-al treilea l-am prezentat
Cu curaj şi cu rigoare
Fi’nd cu zece adnotat

-Numai p-ăsta l-ai ştiut
Iar la celelalte două
Ai rămas tot timpul mut
Te-ai făcut că pe-aici plouă

Iritat m-am luat la harţă
Cu proful de geometrie
-Subiectele din faţă
Le-am ştiut la meserie

Priviţi cum eu le-am tratat
Pe tablele din perete
Şi chiar m-aţi felicitat
Pentru-aceste subiecte

De nu-mi daţi nota cea mare
Pentru ce eu am tratat
Iau tablele în spinare
Şi le duc la Decanat

Timorat de-a mea dorinţă
Tablele le-analizează
Şi cuprins de-o pocăinţă
Cu sfială decretează

-Acum mi-amintesc prea bine
Şi de socotesc la rece
Ce-ai tratat cum se cuvine
Este pentru nota zece

Proful de tehnologie
Neacşu, inginer sadea,
Ne-a băgat pe toţi în vrie
Să-nvăţăm ce expunea

Nefindu-mi deloc pe plac
Metodele de topire
Imi umblă şi-acum prin cap
Retete de oţelire

Cel mai mult ca un piron
Îmi stă-nfiptă-n scăfârlie
Diagrama Fier-Carbon
Ce-am tocit-o-n veselie

Nu pot sâ nu-mi amintesc
Dascălul de analiză
Pe care îl socotesc
Mijloc de băgat în priză

Lăsând studenţi repetenţi
Cum nu s-a văzut în vis
I s-a zis de mulţi petenţi
Proful dur, alias BIS!

Rudner de la speciale
Un expert în divergenţe
Gradienţi şi integrale
Ne-a-nvăţat în exigenţe

Iar când ceva nu-I ieşea
Într-o mare teoremă
Pe Hamlet îl invoca
De era într-o dilemă

Venea atunci cu remarca
De Hamlet spusă la rece
Putred e în Danemarca
Ceea ce nu se petrece

Mecanica ordinară
Boiangiu ne-a Indus-o
Ca şi când odinioară
Dumnealui ar fi dedus-o

Astfel ne-a convins profund
Care-I cauza prin care
l-a pus pe Newton în fund
Un măr căzut la-ntâmplare

Cel ce ne-a aprins aleanu
În ştiinţe electrice
A fost domnul Nemoianu
Ca o forţă motrice

Prin aspectu-nobilat
De o-naltă pregătire
Trecea drept boier stilat
Pentru cei în devenire

Legile electrice
Baza electronicii
Au fost pentru noi matrice
Pentru ştiinţa ionicii

Antonescu Veronel
Ne-a-nvâţat cu insitenţă
Aşa cum o ştia el
Calculul de rezistenţă

Forţele în echilibru
Şi momentele-n balanţă
Ne-au fost nouă drept calibru
La petrecerea prin viaţă

Plină de exuberanţă
Profa Belis bunăoară
Ne preda cu eleganţă
Ne-nvăţa cum se măsoară

Mărimile statice
Fenomene corelate
În faze dinamice
Pentru a fi controlate

Cursul i-l audiam
Cu atenţie sporită
Şi cu toţi-i măsuram
Frumuseţea inedită

Nu este de neglijat
Fizica lu’ domn Iordache
Predată accelerat
Si-n stare să ne deoache

Era prof de milioane
Când dicta pentru metale
Tabele cu opt coloane
Mărimi cu cinci zecimale

Nu puteam să luăm notiţe
La viteza de predare
Şi ne încurcam în iţe
Când treceam la învâţare

Proful Gheorghe Samachişă
Având simţuri inventive
A deschis drumuri de nişă
Pentru noi dispozitive

Analist de mare forţă
De goluri elementare
A făcut din curs o torţă
Pentru semiconductoare

Din statistica de goluri
Într-o PeNePe structură
A ajuns să joace roluri
În domeniu de curbură

Din acest mic paradis
Obsesiv ca un simpol
Îmi revin adesea-n vis
Relaţi’le Ebers-Moll

Îndemnat de bunăseamă
De destinului sinelui
A ajuns savant de seamă
În Valea Siliciului

În profunde ecuaţii
Predate de Popovici
S-au descris comunicaţii
Pe canale în servici

Printr-un curs bine-nchegat
Şi logic armonizat
Cu succes am învăţat
Tot ce profu ne-a predat

Proful de la Aparate
Erudit în măsurări
Ne-a dotat cu multă carte
Deschizându-ne cărări

Ca să-I facă parte dreaptă
Ştiinţei lui acumulată
Roman Stere se îndreaptă
Spre lumea civilizată

În diverse mutatoare
Ponner era un savant
Ni le preda cu rigoare
Fiind în temă un garant

Ca să-şi pună în valoare
Munca lui inovatoare
A plecat spre vest se pare
Să conceapă convertoare

Cartianu unde este
Savantul în modulaţii
Cel ce ne-a deschis ferestre
Spre telecomunicaţii?

A râmas pe-al vieţii drum
Un professor dedicat
Amintindu-ne acum
De la el ce-am învăţat

Drum de Televiziune
Ni l-a deschis avizat
Damache cu-al renume
Prin cursul ce l-a predate

Circuitele de bază
Aflate-n televizoare
Ni le-a prezentat pe fază
În multe laboratoare

Să nu amintesc nu pot
De Stoica de mecanisme
Un prof mucalit de tot
Ce ne etala carisme

Avea o maşină nouă
Dacia o mie-o sută
Şi ne povestea el nouă
Cum un student ca o brută

Cu un cui a scris agale
Pe aripile lucioase
Informaţii sexuale
Cuvinte licenţioase

La curs mereu ne mina
Ne spunea ca dur va fi
Când ne va examina
Pe mulţi el îi va trânti

Relaţiile de mişcare
Ale mecanismelor
Le picta din foi pe care
Le-a şternea multicolor

Într-o pauză mai mare
I-am luat foile uitate
Pe catedra de predare
Ascuzându-le pe toate

Când cursul iar-a-nceput
A văzut că nu mai are
La-ndemănă ca un scut
Sursa sa de inspirare

Însă i-a trecut prin minte
La ficat mâna s-o pună ,
Ne-a spus cât de rău se simte
Şi că ora se amână

Limba tehnică în toi
În acel timp de demult
A fost limba lui Tolstoi
Prin care-nvăţam mai mult

Pentru asta nota bene
Cu respect îi mulţumesc
Profesoarei Brebene
Pe care o preţuiesc

Şi acum a venit vremea
Să ne-ntorcem în prezent
Să ne bucurăm aievea
Că ne-am strâns pentru-un moment

Să oprim timpul pe cale
Din albastra veşnicie
Să turnăm vinu-n pocale
Şi să-l bem în veselie

Că de mâine curge iară
Într-un ritm necontenit
Pe a lumii sfântă scară
Spre reperul infinit

Iară noi frunze de toamnă
Vom fi duşi de vântul sorţii
Spre genunea diafană
Din împărăţia nopţii

Vom lăsa în urma noastră
Amintiri rătăcitoare
Ca şi pasărea măiastră
Ne vom stinge în uitare

În momentele solemne
Cei ce-n urmă vor rămâne
Îşi vor aminti pesemne
C-am trecut şi noi prin lume

Vom fi nume-n pomenire
Pe-o bucată de hârtie
La o sfântă mânăstire
Dacă va mai fi să fie

Iar când timpul se va scurge
Inundând valea genunii
Orice urmă se va şterge
Din memoria luminii

Va fi cum nici n-am fi fost
Prin oceanul de lumină
Scânteieri fără de rost
Pe a cerului cortină

8. iunie 2011. Mihail Buricea
08 June 2011

Înapoi

Numai utilizatorii cu cont pot adăuga comentarii!

Comentariile poeziei:
Autordumitruciolan
Data09 June 2011 - 05:38
Comentariuldumitruciolan
"A trecut atâta vreme!"
Patruzeci de ani să fie...
Ca Exodul prin pustie,
Din memoria luminii
Pe a cerului cortină
Inundând valea genunii
Vom fi nume-n pomenire
Pe-o bucată de hârtie
La o sfântă mânăstire!
Uneori timpul se mai opreşte-o clipă
Şi lasă amintirea să bată din aripă...
Am lecturat cu drag!
Cu aleasă preţuire,dumitruciolan.

AutorMihail Buricea
Data29 June 2011 - 17:32
ComentariulMulţumesc, Domnule Dumitru, pentru aprecieri!
Dumnezeu sa-ţi dea multâ sănătate şi ANI mulţi!!

AutorValery Becart
Data25 July 2011 - 18:29
ComentariulLa multi ani!

gânduri alese,
valery



Alege o limbă

Română English Francais
Alegeţi o temă


Parteneri culturali:













Top Cultural Sites

Sponsori: Produse Bio | Suc Noni | Flavin 7 | Produse naturale | Produse naturiste | Olimpiq | Olimpiq stemxcell | Produse naturiste tianshi | Tianshi | Ganoderma lucidum | Tiens | Felicitari | Ganoderma | Coenzima Q10 | Ulei de canepa | Alcalinizarea organismului | Argint Coloidal